Cumpara

Boli si daunatori

 

Goji este o plantă care nu are mulţi dăunători naturali. Probleme din acest punct de vedere au fost rar raportate de către cultivatori.

Dezvoltându-se în mod natural (sălbatic), fără intervenţie umană timp de mai multe secole în diverse regiuni ale Chinei, planta şi-a dezvoltat o rezistenţă aparte. Aclimatizarea sa în alte ţări a fost efectuată cu succes.

Un sfat important este legat de protejarea plantei împotriva faunei locale, acolo unde este cazul. Fructele coapte pot atrage păsări, iepuri şi chiar căprioare, astfel încât nu trebuie neglijată împrejmuirea zonei cultivate pentru a evita distrugerea plantelor.

 

Afidele

În cazuri rare au fost consemnate infestări cu afide. Primele simptome le prezintă frunzele care au vârful colorat în galben, se contorsionează şi în cele din urmă cad. Pe lângă colonii, pe partea inferioară a frunzelor se poate observa o secreţie negricioasă produsă de aceste insecte.

În general, afidele sunt ţinute sub control şi eliminate în mod natural de consumatorii direcţi ai acestora. De asemenea, cultivarea de andive, usturoi sau ceapă în apropierea plantelor afectate poate fi o altă măsură de protecţie naturală, deoarece aceste plante îndepărtează afidele.

În cazurile care necesită intervenţia umană, se recomandă insecticidele pe bază de pyrethrum, acizi graşi şi uleiuri horticole. Acestea rămân active puţin timp şi sunt pulverizate direct pe afide. Pesticidele sintetice recomandate în controlul afidelor variază de la deltametrină şi lambda-cihalotrină până la cele sistemice : tiacloprid şi acetamiprid.

 

Patogenii Pythium şi Phytophthora

O altă problemă pe care o pot avea plantele tinere de Goji este provocată de doi patogeni care se dezvoltă în special în soluri umede, care băltesc. În cazul butaşilor, din cauza condiţiilor improprii de îngrijire, aceşti patogeni se înmulţesc şi duc la putrezirea şi ulterior la moartea lăstarului. Această afecţiune se poate răspândi de la o plantă la alta, mai ales în pepiniere, pe perioada iernii, perioadă în care butaşii sunt lăsaţi la înrădăcinat în suporturi comune sau în ghivece apropiate. Un alt factor declanşator este solul care a fost ţinut prea umed pentru o perioadă lungă de timp şi la temperaturi ridicate.

 

Patogenii responsabili de această afecţiune pot fi ţinuţi sub control prin utilizarea unor tratamente specifice, precum Apron XL. De asemenea, plantele afectate trebuie mutate astfel încât infecţia să nu atingă restul plantelor sănătoase.